Rusaliile (Pogorarea Sfantului Duh)
La 50 de zile dupa Pasti se sarbatoreste minunea Pogorarii Duhului Sfant peste Apostolii Domnului, carora le-a dat putere divina, spre convertirea tuturor oamenilor. Sarbatoarea populara care se celebreaza in aceeasi zi cu Cincizecimea este dedicata indeosebi spiritelor mortilor, dar este si prilej al unor traditii ce se pierd in negura timpurilor.
Aceasta minunata intamplare este relatata de Noul Testament astfel: “Si cand a sosit ziua Cincizecimii, erau toti impreuna in acelasi loc. Si din cer, fara de veste, s-a facut un vuiet, ca de suflare de vant ce vine repede, si a umplut toata casa unde sedeau ei. Si s-au umplut toti de Duhul Sfant si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, precum le dadea lor Duhul a grai. Si erau in Ierusalim locuitori iudei, barbati cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Si iscandu-se vuietul acela, s-a adunat multimea si s-a tulburat, caci fiecare ii auzea pe ei vorbind in limba sa“.
Sfintii Parinti spun ca Duhul este Vistierul bunatatilor si Mangaietorul tuturor inimilor. Toate bisericile sunt casele Duhului Sfant, toate slujbele bisericesti sunt lucrarile Duhului Sfant, de aceea fara Duhul Sfant nu sunt nici Biserica, nici preotii, nici predica, nici slujba, nici tainele.
Rusaliile reprezinta sarbatoarea populara care se celebreaza in aceeasi zi cu Cincizecimea, fiind dedicata indeosebi spiritelor mortilor. Crestinii praznuiesc Rusaliile timp de trei zile (in Moldova sau Transilvania), sapte zile (Muntenia si Oltenia) sau opt zile (in Banat). In mitologia romaneasca, Rusaliile – cuvant provenit din latinescul “rosalia“ (sarbatoarea trandafirilor) – sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Imparat. In “Description Moldaviae“, Dimitrie Cantemir numea Ielele “nimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii mai frumosi“. Nu se cunoaste originea acestui mit, “iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin “ele“, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste sarbatoarea crestina postpascala a Cincizecimii si devenita Duminica Rusaliilor.
Potrivit traditiei, Ielele sunt fecioare frumoase, imbracate in alb, fecioare batrane, spirite sau duhuri rele si locuiesc prin paduri neumblate si neatinse de om, prin vazduh ori prin ostroave pustii. Rusaliile sunt mereu insotite de lautari, danseaza mereu si intind mese pe iarba. Petrec si danseaza mirific, insa muritorii nu au voie sa le vada. Daca sunt zarite de un muritor sau daca, din greseala, cineva calca pe locul pe care au dansat (unde iarba ramane arsa), acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita, in limbaj popular, “luat de Rusalii”. Iar de boala Ielelor se poate scapa doar prin descantec ori prin intrare in hora Calusarilor. In unele zone se spune ca Ielele ursesc copiii la nastere si prezic moartea oamenilor. Ca sa se fereasca de duhurile rele, oamenii isi impodobesc locuintele cu leustean, tei, usturoi, dar incearca si sa imbuneze spiritele mortilor cu ofrandele specifice, pe care le ofera in Sambata Mosilor, ce precede sarbatoarea Rusaliilor.
De Rusalii, tinerii taie crengute de tei, cu care impodobesc gospodaria. In popor exista credinta ca Teiul de Rusalii este foarte util: cand ploua vara cu piatra, se arunca afara cate o crenguta de tei uscat, crezand ca astfel ploaia va inceta. Se mai spune ca in noaptea de Rusalii infloreşte feriga si cine o are in casa ii va aduce noroc.